Cui servește Radio România

Motto: În nopțile în care am mai multe dureri, cred în Dumnezeu și mă rog. Ziua, dacă am o singură durere, sunt ateu (Pedro Almodovar, Dolor y gloria)

Nici Adriana Săftoiu, parlamentar, fost jurnalist și purtător de cuvânt al guvernului, nici Kelemen Hunor, om de radio și membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, nu ascultă Radio România Actualități (RRA).

Au spus-o ieri, la audierile din Comisie, la Camera Deputaților. Ei ascultă Radio România Cultural și Radio România Muzical, pentru că acolo politicul pare să nu își bage coada atât de mult și profesioniștii își văd de treaba lor, în timp ce RRA produce jurnale în care sunt promovate doar realizările Guvernului, precum cel din 18 martie, analizat aici de Pagina de media.

Radio România este un pacient cu dureri mari. Și sunt tot mai evidente. Problemele instituției (care se răsfrâng pe nedrept asupra jurnaliștilor) apar din ce în ce mai des în presă, fiind denunțate de membri ai Consiliului de Administrație prin scrisori deschise, pe rețelele sociale, dar și de angajați, cu voce tare sau în șoaptă.

Ca cetățean, mă bucur că aceste dureri se discută public, în ideea că există soluții, tratament cu medicamente și terapii necesare, astfel încât pacientul să se recupereze.

Ca angajat, mi-e rușine pentru imaginea instituței pe care o respect, dar știu că s-a ajuns aici deoarece radioul public se finanțează, de aproape doi ani, de la bugetul de stat, în urma eliminării taxei radio-tv. Ne amintim și de avertismentul Uniunii Europene de Radio TV EBU:

The EBU is extremely concerned by the vote in the Romanian Parliament yesterday to abolish the licence fee for public service media (PSM).The move to put funding for TVR and Radio Romania entirely in the hands of the Government risks destroying the very foundations of an independent PSM.

European Broadcasting Union

Cei care lucrăm pentru Radio România, numele scurt al Societății Române de Radiodifuziune, am trecut, de-a lungul ultimelor decenii, prin diverse schimbări negative, generate, de obicei, de oamenii puși de partide la conducerea SRR. Merită amintit faptul că, odinioară, Radio România era în top 3, împreună cu Armata și Biserica, la categoria celor mai de încredere instituții. Din păcate, acest privilegiu s-a pierdut, la fel cum s-a pierdut și prestigiul.

Primul simptom: dezechilibrul informației

Așa cum se vede și în fragmentul de mai sus, extras din audierile din 26 martie 2019, de la Camera Deputaților, bătălia pentru controlul informației politice e cruntă.

Nu este a noastră, a jurnaliștilor, ci a celor care conduc instituția și canalul Radio România Actualități, mai cu seamă de când SRR nu se mai finanțează prin taxa radio, ci de la buget, conform Legii nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife.

În clipul de mai sus, Adriana Săftoiu face un rezumat foarte bun al situației actuale a SRR, organizație pe care o cunoaște bine, pentru că a fost membru al Consiliului de Administrație (CA) în trecut.

“Asta e viața, legislația trebuie schimbată”, spune dna Săftoiu. Ar putea fi schimbată dacă instituția ar fi considerată o prioritate. Atâta vreme cât Parlamentul și Președinția nu o consideră o prioritate, Radio România rămâne la dispoziția unor persoane care profită de poziția pe care o ocupă la conducere, în CA și la Radio România Actualități, cel mai hulit din canalele SRR.

Din cauza acestei situații, favorizată de actuala legislație, cei care conduc astăzi structurile SRR sunt oameni care nu sunt respectați nici de politicieni, nici de breasla jurnaliștilor, pentru că nu au merite profesionale și nu au coloană vertebrală în relația cu partidele.

Nu au bun-simț să recunoască atunci când greșesc, sunt paraleli cu revoluția tehnologică și cu rețelele sociale și nu știu să scrie o știre.

Al doilea simptom: pierderea audienței

Deși am putea fi tentați să spunem că principalul obiectiv al postului public de radio nu este să aibă audiență mare, se întâmplă un lucru grav la Radio România Actualități: audiența scade dramatic, mai ales în orașe.

Se poate vedea din comparațiile între 2017 și 2018, exact în perioada în care s-au simțit primele efecte ale schimbării sursei de finanțare.

Sursa: Pagina de media

Toate radiourile comerciale înregistrează o creștere a audienței, așa cum se poate vedea din tabelul de mai sus, în timp ce Radio România Actualități, marca instituției, pierde, de la an la an, zeci de mii de ascultători.

Pe vremea taxei radio, informația de calitate făcea parte din brandul RRA. Acum, oamenii caută informație la Europa FM și la Digi FM.

Audiențele pot fi văzute pe site-ul Asociației pentru Radio-Audiență ARA și cele mai recente măsurători pot fi consultate aici

Cenzura la radioul public din Spania

Comparațiile sunt odioase, dar necesare. Pentru că sunt jurnalist român în Spania, mă uit des la ce se întâmplă în presa spaniolă și, mai ales, la Radio-Televiziunea publică, RTVE.

În afară de faptul că invidiez programele și site-urile lor, impecabil aranjate, updatate la minut cu informații de interes public, pline de conținut multimedia, promovate excelent pe rețelele de socializare, sunt un admirator al felului în care jurnaliștii angajați ai instituției au reușit să oprească cenzura.

Cu o serie de proteste bine organizate, numite “vinerea neagră”, angajații care au fost obligați să lucreze sub un regim de știri manipulate în favoarea guvernului de atunci s-au îmbrăcat în negru câteva vineri la rând, aducând de partea lor sprijinul unor personalități din lumea culturală.

Jurnaliștii spanioli au denunțat public problemele RTVE și au mers până în Parlamentul european. Au reușit să arate că un jurnal de știri care nu reflectă audierea în instanță a premierului Rajoy, șeful Partidului Popular, în procesul de corupție Gurtel, nu este un jurnal de știri de interes public, ci o formă de manipulare crasă a contribuabilului.

Situația RTVE era dată de refuzul guvernului Rajoy de a debloca negocierile pentru completarea Consiliului de Administrație și de plasarea, în posturi cheie, a unor producători și șefi interimari la știri.

Aceste persoane aveau, se pare, misiunea de a spăla imaginea Partidului Popular, afectat de peste 50 de cazuri de corupție, de la cârma știrilor televiziunii publice spaniole, TVE. În urma protestelor, unii dintre cei vizați de astfel de practici și-au dat demisia. La noi, demisia nu s-a inventat!

În prezent, numirea unui nou Consiliu de Administrație la RTVE este în curs, după un proces de selecție în care au rămas 17 persoane din 100 de candidați.

Cei care vor să conducă radioul și televiziunea publică din Spania trebuie să îndeplinească criterii stricte privind onoarea, compatibilitatea funcțiilor, experiența reală în domeniul comunicării și managementului.

Audierile finale vor avea loc, desigur, în comisiile de specialitate din Parlamentul spaniol. Iată o procedură care se supune unei logici a bunului simț și care la noi se rezumă la împărțirea puterii între partidele de la guvernare.

Cui servește Radio România?

Exista o vreme în care românii se trezeau cu semnalul dat de Radio România și nu pierdeau nici un jurnal de știri, pentru că știau că informațiile date de noi, jurnaliștii, îi ajută să aibă opinii bine formate și să decidă în consecință.

Am trăit și epoca în care jurnaliștii care lucrau pentru știrile și emisiunile acestei instituții, altădată mult mai dispusă să asculte opiniile tuturor, erau stimulați de onoarea și responsabilitatea muncii lor.

Nimeni nu le cerea să producă știri la kilogram, ci erau îndemnați să gândească și să creeze.

Știrile Radio România aveau un impact extrem de puternic, deoarece erau respectate și promovate în primul rând pentru că erau complete și, în al doilea rând, pentru obiectivitatea pe care am fost învățați să o păstrăm de oamenii care au construit această instituție.

Era o vreme în care Radio România era o adevarată fabrică, în care fiecare angajat era o rotiță dintr-un sistem, a cărui misiune era să dea ascultătorului ceea ce caută: informația verificată.

Și poate că niciodată nu a fost o nevoie mai mare, ca acum, de un radio public care să le ofere oamenilor îndrumare într-o realitate deformată complet de fake news.

Radioul public are avantajul că nu depinde de publicitate, precum instituțiile media private, dar are o responsabilitate în fața societății pe care nici o altă companie de presă nu este obligată să și-o asume. Aceea de a respecta cu sfințenie cheltuirea eficientă a banului public, oferind un serviciu de informare a opiniei publice.

De ce nu putem avea un radio public care sa fie mult mai bun pentru cetățean? Și cât de mult a ajutat faptul că Radioul și Televiziunea au fost trecute la bugetul statului?

Acum 30 de ani, oamenii își dădeau viața la Revoluție, ca să apere Radioul, tocmai pentru că știau ce însemnătate are o instituție de presă pentru societatea pe care doream să o construim atunci. Acum este rândul nostru să-l apărăm.

logo periodistas fape-1
“Fără jurnalism nu există democrație” – mesajul protestelor susținute de jurnaliștii spanioli atunci când guvernul făcea conferințe de presă fără întrebări

Cui servește Radio România, dacă ajunge să fie controlat politic și pierde audiență? Și dacă tolerăm asta, cum ne putem numi?